“Unul dintre noi minte” de Karen M. McManus

“Unul dintre noi minte” este un roman delicios pe care îl recomand din tot sufletul.

După ce cad victimele unei înscenări, cinci tineri fără vreo legătură între ei, ajung la detenție și de atunci viața lor se schimbă radical. Simon, unul dintre adolescenți, moare iar ceilalți patru devin suspecții principali într-o crimă intens mediatizată.

Autoarea Karen M. McManus folosește patru stereotipuri tipice romanelor cu adolescenți:

  • O tocilară – Bronwyn este tipa axată pe studiu … doar pe studiu. Genul de copil cu care părinții se mândresc peste tot, purtându-l ca pe un bibelou și de la care nu acceptă nicio greșeală. Efortul depus de Bronwyn este dublu, ea încearcă să compenseze eventualele greșeli ale surorii mai mici ce și-a petrecut copilăria luptând cu leucemia.
  • Un atlet – Cooper este mândria echipei de baseball a școlii, sportivul tipic la brațul căruia este atașată una dintre cele mai frumoasă fete.
  • Un delincvent – Nate este lăsat în voia sorții, abandonat de o mamă dependentă de droguri și crescut de un tată absent, dependent de alcool. Toate grijile, de care părinții au fugit, au căzut pe umerii unui copil care a făcut ce a putut pentru a se menține pe linia de plutire, chiar dacă acest lucru i-a pătat cazierul.
  • O prințesă – Addy este tipa populară, dar prinsă într-o relație bolnăvicioasă, fiind supusă în totalitate dorințelor lui Jake.

La fiecare pas apare câte o bârfă nouă, iese la suprafață un nou secret ce aruncă vina crimei pe seama unuia dintre cei patru adolescenți implicați.

“Unul dintre noi minte” de Karen M. McManus este o carte foarte frumoasă și te ține cu sufletul la gură până la ultima pagină. Atunci când îți formezi o părere și crezi că ai o idee despre persoana responsabilă, apare o informație nouă ce dă totul peste cap.

Mă surprinde că “Unul dintre noi minte” este volumul de debut al autoarei, pentru că se joacă magistral cu mintea cititorului.

Pe lângă curiozitatea de a afla ce s-a întâmplat cu adevărat în sala de detenție, trebuie să observăm impactul pe care îl au tensiunile de acasă asupra caracterului și stării de spirit ale adolescenților, mai ales în cazul lui Nate. Mi se pare nedrept, mi se pare dovada supremă de egoism să aduci un copil de care să nu ai grijă și pe care să nu-l ajuți cu absolut nimic, dar cred că aici se manifestă frustrările mele și mă opresc din alte comentarii.

Romanul “Unul dintre noi minte” îți provoacă un cocktail de sentimente, te poartă de la frustrare la încântare, de la furie la bucurie, de la agonie la extaz. Este ușor de citit, fiind scris la persoana I și urmează acțiunea din perspectiva celor patru protagoniști. Acțiunea este ușor de parcurs, cele patru fire narative se împletesc armonios.

Nu am putut lăsa cartea până nu am aflat finalul. M-am bucurat de felul în care fiecare personaj și-a găsit liniștea, fiecare a primit ce a meritat, în special preferatul meu, Nate.

Dacă nu mă vei recunoaște de prima dată, mai caută-mă,

Dacă mă vei rata într-un loc, mă vei găsi într-altul.

Mă voi opri pe undeva, așteptându-te pe tine.

Leave a Reply