Recenzie “Secretul soțului” de Liane Moriarty

Trei familii, secrete, suspans, dramă și ceva asemănări cu “Marile minciuni nevinovate”, fac din “Secretul soțului” o carte tocmai bună de devorat. Trei povești total diferite, fiecare cu farmecul ei. Liane Moriarty pune accentul pe familie și pe problemele ce ar putea să apară între diferite personaje.

Cecilia și John – Paul au o căsnicie frumoasă, trei fetițe minunate și o situație materială bună. Viața lor este perfectă, o mamă total implicată în educația fetelor, un tată muncitor, iubitor și mereu atent cu cele 4 femei din viața lui. Tabloul perfect….

Într-o zi, când John – Paul era plecat în deplasare, Cecilia găsește o scrisoare, uitată într-o veche cutie de pantofi. Scrisoarea a fost compusă, în urmă cu mulți ani, de John – Paul și este destinată soției cu mesajul să o citească după moartea lui. Temătoare și curioasă, evită să o deschidă și alege să îl anunțe că a descoperit-o, răspunsul lui fiind foarte ferm, să nu o citească. Precum un copil ce este tentat să facă întocmai ce este interzis, Cecilia tot dă târcoale acestei scrisori misterioase, însă preferă să respecte decizia soțului și renunță la gândul de a deschide scrisoarea.

Dar până când se poate ține departe?

Tess și Will au un băiețel și o căsnicie liniștită. Tess și Felicity sunt verișoare și cele mai bune prietene, fac totul împreună și își povestesc mereu ce le macină. Singura problemă a verișoarei este supraponderabilitatea și faptul că nu își găsește un partener. Toți trei au pus bazele unei afaceri prospere. Munca lui Tess presupune multă activitate de teren, în timp ce Felicity și Will își petrec timpul împreună la birou.

Totul este roz și frumos până într-o bună zi când, după terminarea programului de muncă, Will o anunță pe Tess că trebuie să discute. Felicity și Will își iau inimile în dinți și povestesc cum s-au îndrăgostit unul de celălalt, relație ce durează de peste șase luni. Will ajunge în punctul în care îi propune lui Tess să locuiască toți trei împreună. Soția trădată rememorează episoadele de fericire ale lui Will din ultimele săptămâni și realizează că a fost naiva, că fericirea era datorată lui Felicity.

Oare ce decizie va lua?

Și se pare că Felicity cunoscuse pe cineva într-adevăr minunat. Pe Will. Cel mai grozav bărbat pe care îl cunoștea Tess. Chiar că era nevoie de multă încredere în tine ca să furi soțul verișoarei tale.

Rachel a rămas agățată de moartea lui Janie, fata ei, și toată viața a dus o luptă pentru a îl aduce după gratii pe cel pe care ea îl consideră vinovat. Șocul a fost extrem de puternic pentru părinți, adolescenta Janie a fost sugrumată într-un parc, în timp ce ei erau ocupați, orbiți de propria vanitate.

Sentimentul de vinovăție este amplificat atunci când realizează că nu a mai fost capabilă să își aprecieze fiul și conștientizează nevoie lui de mama abia când acesta se pregătește să plece în America.

Cum să facă închidă capitolul morții lui Janie?

Ai mai pățit asta. N-o să mori din asta. Pare că nu poți să respiri, dar de fapt respiri. Pare că n-o să te mai oprești din plâns, dar te vei opri.

Cartea este minuntă, este ușor de parcurs și dificil de lăsat din mână. Iar epilogul este absolut genial. Mi-a plăcut enorm de mult finalul, totul este realist, fiecare își recunoaște partea de greșeală, minciunile ies la suprafață. Rănile încep să se cicatrizeze, cerul devine mai senin iar oamenii pot merge mai departe.

Există atâtea secrete în viața noastră pe care nu le vom afla niciodată.

P. S. Chiar dacă mi-au plăcut foarte mult ambele romane, am impresia că au la baza aceeași idee. Amândouă pornesc de la o minciună, un secret, (cel puțin) un soț ce minte. M-am tot gândit cum să le difențiez pentru a le menține clare în memorie și sunt sigură că o să le contopesc în amintirile mele. Nici titlurile romanelor nu mă ajută prea mult, în mintea mea pot schimba titlurile între ele și conținutul tot s-ar potrivi perfect.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *