Recenzie “Mara Dyer. Răzbunarea” de Michelle Hodkin

“Mara Dyer. Răzbunarea”  începe în ton cu primele două volume, și anume, Mara este, din nou, într-o instituție, de data aceasta este vorba de Centrul Rezidențial de Tratament pentru Problemele Comportamentale Horizons. Același decor, un pat de spital și nesiguranța propriilor amintiri.

Află că l-a ucis pe Noah în încercarea de a-l ucide pe Jude, însă continuă să creadă cu tărie că Noah trăiește.

Cu puțin ajutor reușeste să scape din centrul de tratament și pornește într-o cursă spre aflarea adevărului. Drumul către New York este plin de peripeții, dar alături îi sunt Jamie și Stella. Nu am înțeles de ce Jamie nu și-a folosit puterea pentru a convinge un șofer să îi ducă direct la destinație (Pentru că pe drumul spre New York mai acumulează informații și pun cap la cap anumite aspecte, dar bla-bla-bla nu m-a atras prea tare partea aceasta).

În finalul romanului își face apariția Noah, teafăr și nevătămat. Urmează un episod “telenovelistic” – Mara moare, dar nu moare și apoi Noah moare, dar nu moare nici el pentru că în acel moment Mara își dă seama de intensitatea puterilor ei și descoperă că există și o latură bună a lor. Această parte mi s-a părut ușor sub nivelul arătat de Michelle Hodkin în primele două volume.

E dezlănțuită. Și n-am văzut în viața mea ceva mai scandalos de frumos.

Deznodământul este super ușor de anticipat, dar, recunosc, am fost destul de surprinsă când am aflat cine este tartorul, persoana care a controlat toată această înscenare încă de la început. Chiar nu mă așteptam la el.

Per total este o trilogie minunată pentru adolescenți. “Mara Dyer. Începutul” mi-a plăcut pentru felul în care Michelle Hodkin te atrage și te ține în permanent suspans. Cel de-a doilea volum, “Mara Dyer. Transformarea”, are suficient suspans, dar are un plus de horror, SF, fantasy și romance în cantități potrivite.

“Mara Dyer. Răzbunarea” este un semn clar că imaginația autoarei, Michelle Hodkin, nu are limite.

Leave a Reply