Recenzie “Exorcizat” de Radu Găvan

img_8232Recent am terminat de citit romanul ”Exorcizat”, romanul de debut al autorului Radu Găvan. Mi-au trebuit cinci săptămâni pentru a parcurge cele peste 300 de pagini pline de frustrări și violență.

Am ales să citesc “Exorcizat” pentru că citisem deja “Neverland” și ”Amurgul unui scriitor”, și am hotărât să completez lista operelor lui Radu Găvan.

Nu mi-a plăcut cartea deloc, nu m-a atras acțiunea, nu mi-a plăcut personajul principal.

Este genul de carte pe care un părinte nepăsător o poate da ca și exemplu unui copil indolent “dacă nu înveți și nu te ții de școală, o să ajungi că ăla din cartea ăluia, cum îl chema oare, aaaaa da, Găvan”

În centrul romanului “Exorcizat” este un tânăr, ușor trecut de 20 de ani, ce părăsește casa în care locuia cu familia și se mută singur într-o garsonieră. Apoi se angajează agent imobiliar, unde nu avea salariu fix, ci doar comision în urma vânzării sau închirierii unor locuințe.

Marcat de un tată fară un cuvânt de spus în casă și o mama mai mult absentă, bătut și batjocorit de colegii din școală, fără studii superioare, deoarece a renunțat la facultate, el poartă cu tristețe urmele acestor traume, adânc ancorate în străfundul sufletului.

Bine, dar nu e asta cel mai simplu? Să lași răul să te pătrundă, să se amestece în sângele tău, să se încolăcească în jurul inimii tale și, în timp, să devină parte din tine, ca și când nimic nu s-ar fi întâmplat, ca și cum nu te-ai fi schimbat în vreun fel.

Suflet lui este măcinat de o mulțime de frustrări și neajunsuri financiare. Este nemulțumit că nu are studii pentru a avea un loc de muncă bine plătit și este frustrat că din lipsa banilor nu este capabil să cucerească o femeie.

“Exorcizat” conține prea multe scene de violență și sex, nu spun că aș fi vreo pudică, dar cartea este peste limita pe o pot suporta.

Iar încă un lucru ce nu mi-a plăcut este finalul, sau mai bine spus, partea de până în final. După capitole întregi de suferință cauzată de diverși factori, protagonistul își găsește liniștea in maxim trei pagini, atunci când Bianca apare in peisaj.

Singura mea bucurie este că am citit prima dată “Neverland”, astfel am descoprit că Radu Găvan chiar știe să scrie. Dacă începeam cu “Exorcizat”, garantat l-aș fi catalogat greșit pe autor și nu aș fi avut șansă să citesc minunata carte “Neverland”, sau volumul de proză scurtă “Amurgul unui scriitor”.

Îmi pare rău Radu Găvan, dar chiar nu mi-a plăcut “Exorcizat”.

Peste ani mi-am dat seama că o cutie frumoasă nu trebuie neapărat să conțină o bijuterie.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *