Recenzie “După ce te-am pierdut” de Jojo Moyes

img_8103„După ce te-am pierdut” este continuarea poveştii Louisei Clark, dărâmată şi debusolată de pierderea lui Will.

Acţiunea volumului “După ce te-am pierdut” începe la o distanţă de 18 luni după sinuciderea asistată a lui Will, timp în care Louisa nu reuşeste să depăşescă episodul tulburător din Elveţia.

În aceste 18 luni duce o viaţă tumultuoasă, de huzur, reuşind să cheltuie mare parte din banii primiţi prin testamentul lui Will Traynor. Vizitează multe locuri din Europa, dar în final ajunge înapoi în Anglia şi nu reuşeste să se acomodeze în noul apartament din Londra.

Duce o existenţă modestă şi se autoizolează de persoanele din jur. Cele 18 luni fără părinţii care să îi fie alături şi fără prieteni, îşi lasă amprenta asupra psihicului ei, astfel că îi simte prezenţa lui Will peste tot.

Îmi întind braţele, simţind iar pe piele aerul rece al nopţii, şi-mi dau seama că plâng, din nou. Să te ia naiba, Will! şoptesc. Să te ia naiba că m-ai părăsit.

În urma unui accident Louisa cade de pe terasa blocului în care locuia şi suferă mai multe fracturi. Îniţial m-am gândit că va rămâne paralizată şi se va repeta poveste din “Înainte să te cunosc”  – suferinţă, scaun cu rotile şi apoi Elveţia. Într-adevăr, ar fi fost un final mult prea banal.

După recuperare părinţii ei o lasă să locuiască singură, în Londra, doar cu condiţia să participe la şedinţele din cadrul unei centru de consiliere psihologică, unde oamenii ce şi-au pierdut pierdut persoanele dragi să înveţe cum să depăşească momentul. În cadrul şedinţelor de consiliere, Louisa îl reîntâlneşte pe Sam, paramedicul ce a salvat-o in ziua accidentului , de care începe să se simtă din ce în ce mai apropiată.

Viaţa ei începe să între pe un făgaş normal după ce Sam apare în peisaj, dar nu pentru mult timp, pentru că o simplă bătaie la uşă în miez de noapte şi apariţia unei adolescente ce susţine că este fata lui Will Traynor vor răstălmăci totul în sufletul Louisei. Ea se ambiţionează să o ajute pe Lilly şi să îi suporte toate capriciile.

Se simte într-o mare măsură responsabilă de soarta lui Lilly, poate pentru a compensa lipsa unui tată sau poate pentru a nu îşi mai reproşa că nu a făcut tot ce îi stătea în putere să-l facă pe Will să se răzgândească.

Ce se întâmplă cu Louisa? Ce va alege? O să fie fericită alături de Sam sau o să îşi sacrifice, din nou, viaţa pentru a o proteja pe presupusa fiică a lui Will?

“După ce te-am pierdut” este o carte uşor de parcurs, cu un limbaj accesibil. Acţiunea este condusă de Jojo Moyes într-o manieră minunată.

O bilă neagră este reprezentată de comportamentul aproape obsesiv al Louisei care se agaţă cu orice preţ de protecţia tinerei Lilly, de pagini întregi de frământări sufleteşti şi încercări de apropiere de adolescenta rebelă ce îi învadează viaţa. Dar în ansamblu este o carte frumoasă ce merită citită.

Vreau să-i spun atunci. Vreau să-i spun că nu știu ce simt. Îl doresc, dar mi-e teamă să îl doresc. Nu vreau ca fericirea mea să fie cu totul dependentă de altcineva, să fiu ostatica unui destin pe care nu-l pot controla.

Save

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *